Prima istorie este legată de Africa de Sud și, cumva, de Franța... Se zice că francezii au obiceiul de-a juca la fiecare 12 ani câte o finală de Cupă Mondială (1987, 1999 și 2011) și de a o pierde (deși în 2011 au câștigat-o de fapt, dar arbitrul Craig Joubert - plus cine s-o mai fi aflat în spatele lui - au decis altfel). La fel, despre sudafricani s-a dus vorba că și ei au obiceiul de a juca câte o finală la fiecare 12 ani (1995, 2007 și 2019) și de a o și câștiga. Hm! Măi să fie...
Și ca to(r)tul să aibă și o cireașă deasupra, trebuie să spunem că Bokke au câștigat de fiecare dată atunci finala s-a jucat într-o republică (Africa de Sud '95 și Franța '07) și nu într-o țară condusă (fie și formal) de Regina de la Londra. Problema e că, acum finala nu se joacă nici într-o republică, dar nici pe pământul Coroanei engleze. Oare să fie astfel Pommies cei ajutați - prin faptul că Japonia e totuși o monarhie și ea (imperiu) - sau Bokke vor avea ”vântul în spate” datorită ieșirii din spațiul elisabetan?...
A... Și încă ceva (pro-Saffa). Bokke au avut în 2007 un singur supraviețuitor din finala din '95 (legendarul pilier Os du Randt), iar acum... istoria se repetă, de data aceasta cu utility back-ul Frans Steyn, autor și al unei transformări de lp de la mare distanță în acea finală de pe Stade de France, din 2007. Pe de altă parte, e posibil ca și englezii să mai aibă astfel de argumente, dar eu îi urmăresc mai mult pe sudafricani, așa că...
Ce înseamnă ”Bokke” și ce înseamnă ”Pommies”
În același timp, Pommies (cu varianta mai gravă - Poms) este un cuvânt destul de contoversat, cu care sunt desemnați (câteodată în derâdere, altădată doar în glumă) englezii (sau, în sens mai larg, britanicii) de către alte națiuni de limbă engleză, mai ales de australieni și neozeelandezi. Se zice că, la origine ar sta inițialele expresiei Prisoners Of Mother England (”Prizonierii Maicii Anglii”), sau, poate, o aluzie la tenul rozaliu, ”ca de rodie”, al britanicilor (rodia fiind... pomegranate în limba marelui Will).
Ambele formulări - Bokke și Pommies - sunt însă utilizate intens în lumea iubitorilor de rugby din națiunile majore de limbă engleză, incluzându-i aici, volens nolens, și pe celtici și pe toți sudafricanii...
Cine va câștiga finala de sâmbătă ?
Atuul Bokke este fără îndoială... Rassie însuși (!) și unitatea de grup incredibilă într-un lot cu atâtea rase, idiomuri și culturi diferite, precum cel sudafrican. După neantul de acum doi ani (0-57 cu Noua Zeelandă, cea mai mare înfrângere din istoria Springboks), Rassie și-a asumat cel mai fierbinte scaun din rugbyul de elită și nu puțini îi dădeau fix zero șanse de a drege cumva lucrurile. Dar Rassie nu numai că le-a dres, dar a urcat din nou Bokke în topul mondial, atât ca joc, cât și ca rezultate (de atunci au o victorie și un egal în patru meciuri cu NZ). Chiar dacă nu sunt o echipă agresiv-dominantă, ci mai degrabă una defensiv-reactivă, Bokkișorii lui Erasmus și-au câștigat totuși dreptul de a visa... Și-apoi cine știe cum se poate da peste cap o finală (în favoarea lor)? Numai de ar uita Jérôme Garcès cine le-a arbitrat finala lor din 2011...